Marcel Boloș critică PNRR-ul României: „Mă uit cu invidie la cel al Italiei”. Ce reproșuri are actualul ministru al fondurilor europene

0
30

Marcel Boloș critică modul în care a fost conceput PNRR-ul României și spune că se uită cu invidie la cel al Italiei, care deja a ajuns la o implementare de 10 la sută, în timp ce România este încă în stadiul de implementare a procedurilor. Ministrul a spus vineri seara, la Digi24, că unele obiective din PNRR puteau fi cuprinse în alte categorii de politici, care să atragă separat alte tipuri de fonduri europene. El susține că prin PNRR se putea obține, totuși, finanțare pentru un sistem de irigații în agricultură, idee care a fost respinsă la vremea respectivă de Comisia Europeană.

„Mă uit cu invidie, dacă vreți, la Italia, care deja este la 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a mărturisit ministrul fondurilor europene. La observația că italienii „au făcut mai multă treabă”, ministrul a comentat: „Păi, atunci, înseamnă că noi, la nivel național, putem să avem o problemă. De ce astăzi noi nu avem acea operaționalizare a structurilor PNRR? Noi avem de implementat Planul Național și așa cum este el acum, în stadiul în care este el acum, noi trebuie să accelerăm tot ceea ce înseamnă proceduri de implementare”.

Advertisement

Marcel Boloș spune că a analizat comparativ PNRR-ul României și PNRR-ul altor state membre și a constatat că alte state și-au fixat „obiective mari, pentru ca prin PNRR să-și crească cu adevărat capacitatea de reziliență și să fie motorul acela de dezvoltare economică de care are nevoie fiecare țară.

Când ne întoarcem la România, are obiective fixate care puteau să se regăsească în politica de coeziune foarte bine și să nu pornim la drum… vă dau un exemplu – digitalizarea ONG-urilor, care este un obiectiv frumos și pe care ni-l dorim, să avem o societate civilă cât mai puternică, ar putea să fie în politica de coeziune și să urmărim prin PNRR obiectivele mari de țară, care să ducă cu adevărat la dezvoltarea economică a României”, a spus Marcel Boloș.

Întrebat ce obiective ar lipsi în momentul de față din PNRR-ul României, Marcel Boloș mărturisește că e foarte greu de spus în acest moment, dar a adus în discuție subiectul controversat al irigațiilor în agricultură.

„Noi înșine trebuie să fixăm țintele mari la care trebuie să ajungem și pe care ni le dorim. Dau un exemplu: dorim să să valorificăm potențialul agricol al României. Știm că avem o zonă cu un potențial foarte bun în România pe zona agricolă și că ne lipsește ceva, care acel ceva este sistemul de irigații”, a menționat Marcel Boloș.

La observația că la momentul respectiv, Europa a respins propunerea României privind includerea sistemului de irigații în PNRR, pe motiv că nu ar fi fost unul verde, sustenabil, ministrul a replicat că aveam la îndemână sistemele moderne de investiții, pe care fiecare stat membru le-a știut.

„Și aici, depindea de noi felul în care știm să punem pe masă o soluție modernă pentru ceea ce înseamnă potențialul agricol al României și să îl valorificăm, astfel încât astăzi să nu fim în situația în care trăim din produse importate. (…) Totul depinde de felul în care faci negocierea și de felul în care știi să așezi lucrurile care să fie în concordanță cu ceea ce urmărește statul membru”, a punctat ministrul.

Un an „sărac” în realizări

Întrebat ce beneficii concrete se vor vedea la finalul acestui an de pe urma PNRR, Marcel Boloș a atras atenția că acest an va fi unul „sărac” în realizări, urmând a fi puse bazele a ceea ce se va construi în anii următori.

„Acest an să știți că este un an sărac și îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru și să fiu foarte direct, pentru că este sărac din punct de vedere a realizărilor concrete, pe care poți să pui degetul și să spui acest lucru s-a născut din implementarea PNRR-ului.

Sper ca anii viitori să fie ani care ne vor aduce mai multă lumină din acest punct de vedere. E un an de muncă în care numai la nivelul trimestrului 2 sunt în discuție 58 de apeluri de proiecte, în valoare de 12,4 miliarde euro, ceea ce este o situație fără precedent pe care România o are și pe care – apelul de proiecte – le-am discutat inclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să ne delege această competență de aprobare a ghidurilor și de avizare a lor la nivelul României.

Iar cum spuneam, anul acesta este an complicat și din punct de vedere al angajamentelor pe care le avem, și din punct de vedere al rezultatelor. Oamenii cu siguranță ne vor întreba ce ați realizat de pe urma acestor bani alocați prin PNRR”, recunoaște ministrul.

În final el a repetat criticile aduse celor care s-au ocupat până acum de PNRR – au pierdut timpul și nu au fixat obiective mari de țară. „Am avut atâta timp la dispoziție, îmi pare rău după el și mă uit – și spun a doua oară – cu invidie la acele state membre care astăzi sunt departe față de primul an al implementării și care au știut să-și fixeze obiective mari de țară și prin care și-au creat motoarele de dezvoltare, care sunt o oportunitate aproape unică pe care sunt o țară membră a Uniunii Europene o are”, a punctat ministrul investițiilor și proiectelor europene, care a preluat acest portofoliu din data de 3 mai, după demisia fostului titular, Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu.

O renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un proces de durată care, probabil, va începe din toamnă, însă la această renegociere va trebui să avem un pachet integrat, nu doar o singură măsură, a afirmat, luni, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentat Comisiei Europene în mandatul fostului ministru USR Cristian Ghinea și aprobat în septembrie 2021.

Marcel Boloș a mai deținut funcția de ministru al fondurilor europene în perioada noiembrie 2019 – decembrie 2020, în guvernul lui Ludovic Orban.

Planul Național de Redresare și Reziliență, prescurtat PNRR, este un plan pe care îl concepe fiecare stat membru UE pentru a obține finanțare din fonduri speciale aprobate de Uniunea Europeană după pandemia COVID-19, în scopul relansării economiilor comunității europene.

Planul trebuie să promoveze dezvoltarea ecologică și digitală a țărilor membre, iar România are la dispoziție pentru aceasta 29,2 miliarde de euro. Pachetul de recuperare economică al UE, conceput pentru a ajuta ţările membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, este în valoare totală de 672,5 miliarde de euro și a fost aprobat în februarie 2021.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here