Politico: Liderii europeni au început să aibă opinii diferite în ceea ce privește Ucraina. Trei capitale interpretează altă partitură

0
273

Cu prilejul concursului Eurovision din acest an europenii și-au manifestat iar solidaritatea cu Ucraina și au profitat de această ocazie ca să-l sfideze pe Vladimir Putin, scrie Politico. Însă în ciuda victoriei entuziasmante a Ucrainei la acest concurs muzical, cele mai puternice capitale europene au început să interpreteze partituri diferite față de blocul comunitar și SUA, în ceea ce privește Ucraina. Printre acestea se numără Parisul, Berlinul și Roma.

După săptămâni petrecute îngrijorându-se de ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni par acum îngrijorați de ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina chiar câștigă conflictul cu Rusia. Succesul recent al Ucrainei în a împinge peste graniță trupele rusești din anumite teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franța, Germania și Italia să concluzioneze că o victorie ucraineană, cândva de neconceput, este acum o posibilitate reală.

Advertisement

Chiar dacă liderii europeni apreciază public rezistența Ucrainei și, în unele cazuri, au făcut eforturi mari pentru a sprijini țara în acest conflict, ei se tem, de asemenea, că ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit săptămâna trecută o „umilire” a Rusiei ar putea crea un nou set de probleme, spun oficialii occidentali.

O mare îngrijorare este că o victorie ucraineană ar putea destabiliza Rusia, făcând-o și mai imprevizibilă, îndepârtând astfel șansele de normalizare a legăturilor cu Moscova în materie de energie. De aceea, unele capitale vest-europene și-ar dori o soluționare a conflictului care să-i ofere Rusiei și lui Putin o cale onorabilă de a încheia războiul, chiar dacă aceasta ar însemna ca Ucraina să piardă teritorii.

Macron și cancelarul german Olaf Scholz au spus în mod repetat că va fi la latitudinea Ucrainei să stabilească condițiile pentru oprirea ostilităților, însă ei au subliniat că preferă o încetare a focului, mai devreme decât mai târziu.

„Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron într-un discurs la Parlamentul European de la Strasbourg săptămâna trecută, subliniind că „datoria Europei este să fie alături de Ucraina pentru a obține o încetare a focului, apoi pentru a construi pacea”.

Macron a mai declarat că, după ce pacea se va instala în regiune, Europa va trebui să construiască „noi echilibre de securitate” – o expresie care alarmează țările din Europa Centrală și de Est, unde este văzută ca un cod pentru recompensarea lui Putin cu un cuvânt de spus despre ceea ce se întâmplă pe teritoriile lor.

Scholz a făcut, vineri, afirmații similare în timpul unei lungi conversații telefonice cu președintele rus Vladimir Putin. După discuție, Scholz a scris pe Twitter că a promovat trei puncte cu Putin, primul dintre acestea fiind: „Trebuie să existe o încetare a focului în Ucraina cât mai repede posibil”.

Cererea ca Rusia să se retragă imediat și să-și retragă toate forțele de pe teritoriul ucrainean nu s-a numărat printre cele trei puncte menționate de cancelarul german. Într-un interviu acordat în weekend postului de știri german T-Online, Scholz, care a amânat trimiterea de armament greu în Ucraina, a declarat că Germania va continua să susțină sancțiunile împotriva Rusiei, repetând în același timp apelul său pentru o soluție diplomatică.

După întâlnirea cu președintele Joe Biden la Washington, săptămâna trecută, premierul italian Mario Draghi a spus, de asemenea, că este timpul „să începem să ne gândim la un acord de pace”.

„Am convenit că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să facem presiuni asupra Moscovei, dar și să începem să ne întrebăm cum să construim pacea”, a spus el reporterilor, adăugând că efortul trebuie să includă și Ucraina.

„Oamenii… vor să se gândească la posibilitatea de a ajunge la o încetare a focului și de a începe din nou niște negocieri credibile. Asta e situația acum. Cred că trebuie să ne gândim profund la cum să rezolvăm acest lucru”, a declarat Draghi.

Chiar dacă ei subliniază sprijinul lor pentru Ucraina, faptul că liderii celor trei mari țări ale UE au adoptat puncte de vedere aproape identice cu privire la negocierile de pace, sugerează că trioul încearcă să pună presiune pe liderii ucraineni în ceea ce privește negocierile.

Până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a avut în vedere nimic din cele pomenite de cei trei lideri europeni.

„Vrem ca armata rusă să părăsească pământul nostru – nu suntem pe pământ rusesc”, a spus Zelenski, joi, într-un interviu pentru postul public italian RAI. „Nu îl vom ajuta pe Putin să-și spele rușinea, plătind cu teritoriul nostru. Ar fi nedrept”.

Macron caută „în zadar” „o cale de ieșire pentru Rusia”, a adăugat Zelenski.

Oficialii ucraineni susțin că orice concesie față de Moscova în ceea ce privește teritoriul – inclusiv Crimeea – ar deschide ușa unor viitoare incursiuni rusești pe teritoriul lor.

Puncte de vedere diferite

Apelul liderilor europeni la discuții cu Rusia este în contrast cu politica SUA. Secretarul Apărării Lloyd Austin a declarat, după o vizită la Kiev la sfârșitul lunii aprilie, că Washingtonul crede că Ucraina „poate câștiga” războiul cu Rusia.

Răspunzând la o întrebare despre apelul lui Draghi la negocieri de pace, Karen Donfried, secretar de stat adjunct pentru Europa, a spus că, în timp ce SUA crede că conflictul va fi rezolvat în cele din urmă prin diplomație, prioritatea administrației a rămas să ajute Ucraina să se apere.

„Astăzi ne concentrăm pe întărirea Ucrainei, pe cât posibil, pe câmpul de luptă, astfel încât atunci când va veni momentul, Ucraina să aibă cât mai multe atuuri la masa negocierilor”, a spus ea reporterilor vineri.

Deocamdată, Washingtonul nu este îngrijorat că sprijinul european pentru coaliția care ajută Ucraina este în pericol să scadă. Un oficial american a subliniat că astfel de dezbateri europene nu sunt noi și că există încă o unitate generală, indicând disponibilitatea țărilor, de la Slovacia până la Germania, de a furniza arme Ucrainei.

Bineînțeles că ne facem griji pentru o fisură, dar cred că și aliații înțeleg ce este în joc aici”, a spus oficialul. „Uită-te la UE. S-au certat ani de zile pe tema petrolului și gazelor rusești, dar dintr-o dată cred că pot ajunge la o interdicție? Asta e ceva istoric”.

Chiar și așa, diferențele de opinie dintre cele trei mari țări ale Europei, membrii estici ai UE și SUA sunt notabile și nu se limitează doar la clasa politică.

Un sondaj recent efectuat în 27 de țări occidentale a constatat că sprijinul pentru continuarea angajamentului diplomatic cu Rusia a fost semnificativ mai puternic în Italia, Germania și Franța decât în SUA sau Polonia. Aceeași tendință a fost evidentă în chestiunea ajutorului sub formă de armament pentru Ucraina, cu un sprijin mai slab în marile țări din vestul Europei.

Giuseppe Conte, fostul premier italian care conduce acum formațiunea politică „Mișcarea 5 Stele”, membru al coaliției largi a lui Draghi, a declarat că UE are nevoie de o strategie reanalizată.

„Întreaga Uniune Europeană, după această fază inițială în care am ajutat militar Ucraina, ar trebui să se concentreze pe negocieri și să exercite presiuni pentru o soluție politică”, a spus el pentru POLITICO.

Deși este important ca Europa să nu „coboare garda” față de Putin, Conte a spus că UE nu ar trebui să piardă din vedere o realitate de bază: „Rusia este acolo și va rămâne acolo”.

Sursa : Digi24.ro 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here