3 întrebări recomandări scriitorii, despre cărţile lor

3 întrebări despre o carte: „Călătorie pe malurile Styxului” de Lili Crăciun

scris de citeste-ma.ro

„Călătorie pe malurile Styxului” de Lili Crăciun a apărut recent la Editura pentru Artă şi Literatură, în colecţia Violet.


Am murit și am înviat și în momentele în care am scris cartea.


– Care a fost momentul sau ideea care a declanșat scrierea acestei cărți?

Momentul care a declanșat dorința de a scrie Călătorie pe malurile Styxului a fost o zi din 2012. Am văzut pe internet imagini de la o uriașă manifestație din Madrid. Femeile spaniole protestau la adresa unei inițiative legislative care voia să interzică avortul. Strigătul lor, Yo decido, m-a cutremurat și a declanșat amintirea propriului meu avort din vara anului 1988. Am simțit că trebuie să scriu despre condiția femeii în comunism, despre criminalul Decret 770/1966, despre cele două săptămâni în care am balansat între moarte și închisoare. Întâi a fost o poveste scurtă pe blog. Apoi s-a transformat într-un docu-roman. 

– Ce personaj (sau ce parte din carte) te-a costat cel mai mult ca autor?

A fost cumplit să scriu ultimele capitole (internarea în spitalul din Roman și transferul în Iași, însoțit de foaia pe care scria „Avort suspect. Anunțați procuratura”). Am murit și am înviat de mai multe ori în acele zile. Am murit și am înviat și în momentele în care am scris cartea. M-am întors în timp și m-a durut reîntoarcerea, trecutul a devenit prezent cu fiecare propoziție, frază, amintire. Ca personaj, mi-a fost extrem de greu să-mi aduc aminte de șeful Maternității din Roman; fiecare detaliu despre întâlnirea cu el mi-a provocat coșmaruri.

– Cu ce speri că va rămâne cititorul după ce termină cartea — o imagine, o întrebare, un sentiment?

Sper ca cititorii să afle, citind romanul, ce a însemnat dictatura comunistă. Și să-și dorească ca asemenea drame să nu se mai întâmple. Cum romanul nu s-a oprit la povestea avortului, devenind – prin prisma propriilor amintiri – o frescă a ultimilor ani ai dictaturii comuniste, mi-aș dori ca fiecare cititor să aibă sentimentul că strigătul Lianei de pe masa de ginecologie („Sunt liberă!”) e și strigătul lor. Un strigăt al libertății care trebuie apărată în fiecare zi.

Cumpără cartea:

Susţine citeste-ma.ro:

despre autor

citeste-ma.ro

Citeşte-mă! Citeşte, mă!

scrie un comentariu