“Dama de cupă e un roman în care am încercat să spun ceva esenţial despre lumea în care trăim astăzi. E un roman distopic, dar şi metafizic, poliţist, politic, de aventuri. O groapă care se tot lărgeşte pune în pericol existenţa oraşului Chişinău şi numai un funcţionar corupt din primărie, Nistor Polobok, poate să oprească distrugerea urbei de pe malurile Bîcului, dacă scapă de un păcat legat de o misterioasă damă de cupă. Dar cine e această damă de cupă? Funcţionarul nu ştie, îşi face o listă a tuturor păcatelor săvârşite şi începe s-o caute. Între timp groapa înghite metodic case, benzinării, spitale, buticuri, maşini, oameni, iar politicienii încearcă şi în această situaţie catastofală să manipuleze oamenii şi să obţină profituri. Apare şi un partid Anti-Groapă care îşi propune să intre în parlament peste câteva luni, deşi prăpastia poate distruge oraşul într-o săptămână. Un pensionar cardiac, care reuşea mereu să „separe” sentimentele, moare din cauza sentimentului prea amestecat pe care i-l provoacă groapa.
Editura Polirom; anul apariţiei: 2018; pagini: 208
Însă pentru un scriitor minimalist apariţia gropii e o găselniţă în planul creaţiei. El vrea să scrie un roman despre o groapă malefică ce adună tot răul tranziţiei moldoveneşti. Sunt mai multe personaje în viaţa cărora groapa intervine brutal, dar societatea e dezagregată şi incapabilă să se unească în faţa unui pericol comun. Sunt mai multe mize în acest roman pe care, probabil, nu ar trebui să le divulg aici.
Aş vrea să fac doar o precizare importantă. Ea ţine de tonul cu care vorbeşte naratorul din romanul meu. Tonul acesta conţine o mare compasiune pentru suferinţele personajelor, dar, în acelaşi timp, el parcă ia în derâdere protagoniştii. Aşa îmi place mie să scriu despre dramele oamenilor: cu ironie şi cu compasiune deopotrivă. Am păstrat acest ton încă de la primul roman, Înainte să moară Brejnev.” – Iulian Ciocan
Cumpără cartea: libris.ro, elefant.ro, cartepedia.ro, carturesti.ro, libhumanitas.ro.
scrie un comentariu