Cunoscut publicului cititor din România încă din 2015 când a apărut, la Humanitas Fiction, romanul Constelația fenomenelor vitale, în traducerea din engleză semnată de Ioana Vădani, Anthony Marra cucerește, de data aceasta, topurile de recomandări de lectură ale celor mai importante publicații internaționale cu bestsellerul Mercury Pictures prezintă (Humanitas Fiction, 2024), tradus exemplar la noi de Mihaela Dumitrescu. Romanul a fost distins cu David J. Langum, Sr. Prize in American Historical Fiction.
Avem, de data aceasta, prinsă în aproape patru sute de pagini, o perioadă marcantă a secolului trecut. Romanul explorează nu doar viețile imigranților europeni în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în cadrul studioului de film din Hollywood, Mercury Pictures, ci și viețile celor dintr-o colonie de confino din San Lorenzo, acolo unde își petrece restul vieții tatăl Mariei Lagana, protagonista acestui roman. După ce tatăl ei e arestat în timpul regimului fascist, Maria și mama ei, Annunziata, emigrează în Los Angeles. Prin ochii Mariei ajunsă la maturitate, descoperim astfel cum arată provocările profesionale din industria cinematografică, cât și cele personale, născute din relația complicată cu mama și trauma arestării tatălui, închis între granițele invizibile ale Calabriei.
Teme precum exilul, discriminarea, loialitatea față de patrie, iubirea care nu ține cont de granițe, recuperarea identității și lupta „alogenilor“ străini din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sunt explorate profund și emoționant de-a lungul unui roman „inteligent și satiric despre Hollywoodul anilor ’40, război, fascism și dramă personală“, așa cum l-a numit scriitoarea Isabel Allende.
Producătoare asociată și mâna dreaptă a lui Artie Feldman, directorul studioului cinematografic Mercury Pictures, Maria Lagana își dorește să își vadă numele pe afișele filmelor pentru care și-a dedicat deja zece ani din viața trăită în America. Declanșarea războiului iscă o avalanșă de provocări pentru industria cinematografică, împingând producțiile spre propaganda de război. Universul surprins de Anthony Marra împletește cu atenție la detalii și nespus de multă creativitate felul în care toți rezidenții străini din acest mediu încearcă să-și găsească, fără succes, cel mai potrivit rol. În inima unei istorii despre reziliență, pasiune, creativitate și căutarea identității într-o lume aruncată în haos, îmbogățită de poveștile unor personaje secundare, cu un director de producție exuberant (Artie Feldman), Maria Lagana își exersează neîncetat abilitățile de a trece pe sub tăișul cenzorilor din acei ani:
„Maria pricepea încotro bate Artie. Ani de-a rândul, ea pusese la cale strategii prin care să treacă tot felul de trivialități pe furiș, nedepistate, pe sub cele mai sensibile râturi cenzoriale. Cele mai mari reușite ale ei erau când făcea să treacă de cenzură aiureli și minciuni mai gogonate decât Babe the Blue Ox. Prin farmec, lingușire, fausse naïveté și amenințări voalate, îi convingea pe cenzori de intențiile onorabile ale lui Artie la fel cum, altădată, tatăl ei persuada completul de judecată din tribunale să creadă în inocența unor recidiviști incorigibili.“
Marra conturează aici aproape o existență paralelă și, desigur, metaforică a felului în care Maria Lagana trăiește o viață care nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Italia rămasă în urmă. Din scrisorile pe care i le trimite cu obstinație lui Giuseppe Lagana și, mai apoi, din răspunsurile pe care acesta reușește să le expedieze nu mai rămân decât frânturi de neînțeles ale unei legături la care nici unul dintre ei nu e pregătit să renunțe:
„Răspunsurile lui Giuseppe, atunci când soseau, ajungeau la ea cenzurate. Disecate cu lama de brici, propoziții și paragrafe întregi excizate chirurgical. Maria și tatăl ei au recurs la un limbaj codificat, plin de insinuări și aluzii. Uneori, ea își împăna scrisorile cu referințe politice ca să satisfacă apetitul autorităților din San Lorenzo pentru expurgare. Fă ca excesele să sară în ochi, și cenzorul va trece cu vederea adevărurile spuse pe jumătate. Alteori, cenzorul intervenea atât de orbește, încât singurul scop era acela de a-i împiedica să comunice. Ce mai rămânea din Giuseppe Lagana în aceste misive, care nu erau mai mult decât niște înșiruiri de propoziții lacunare? Nici măcar numele lui: invariabil, cenzorul tăia semnătura tatălui ei.“
Ani mai târziu, scena recuperării acestor fragmente cenzurate și întregirea puzzle-ului uriaș refăcut din scrisori reprezintă una dintre cele mai impresionante scene din carte.
Cu la fel de multă acuitate de ordin psihologic construiește Anthony Marra relația dintre Maria, cea care se face vinovată de arestarea tatălui ei dintr-o greșeală naivă a copilăriei, și mama acesteia, Annunziata. Tăcerea se prelungește de-a lungul anilor, traversează granițe și afundă totul în mâlul insidios al necomunicării înainte de a-și găsi, într-un final, rezolvarea:
„Nu era lucru la care să se uite Maria și care să nu-i întoarcă o privire mânioasă, acuzatoare. Niciodată, în lunile pline de schimbări în care mama ei s-a căznit să-și țină familia unită, Maria nu și-a mărturisit faptele; nu a recunoscut niciodată, nu a explicat, nu și-a cerut iertare. Iar mama ei nu părea prea interesată să afle ce anume a determinat poliția politică să-l aresteze pe tatăl ei în ziua aceea dogoritoare de august. În ciuda eforturilor de a-și ascunde originile calabreze, mama ei încă mai avea o mentalitate de Mezzogiorno în privința suferinței: aceasta nu putea fi niciodată explicată; era doar de îndurat.“
Sunt autentice astfel inclusiv laturile care țin de relația dintre mamă și fiică, unite și despărțite de o traumă comună.
Pe un fundal în care Cămășile Negre sau miliția loială lui Benito Mussolini alungă libertatea dintre granițele Italiei, Nino Picone e un alt personaj pe care Anthony Marra îl înzestrează cu o poveste de viață uluitoare:
„Pretutindeni pe unde merge, granițele se strâng în jurul lui; se teme că într-o zi se vor reduce la un punct prea mic ca să poată sta pe el, și numai claustrofobia lui va supraviețui.“
Destinul face ca Giuseppe Lagana să fie adăpostit în San Lorenzo de mama lui Nino, iar o simplă întâlnire dintre Nino și Maria, în confino, înainte ca aceasta să plece împreună cu mama ei în America, va avea ecouri adânci care vor răsuna din ce în ce mai puternic peste ani. Abilitatea de a oscila constant, la nivelul întregii cărți, între umorul întunecat și empatia profundă face din Mercury Pictures prezintă un portret splendid și emoționant în care e surprinsă magistral absurditatea unor vremuri în care risca să dispară și ultima fărâmă de speranță.
Reușind să exploreze minuțios nu doar puterea indestructibilă a legăturilor de sânge, ci și tema conflictului identitar, Mercury Pictures prezintă e un roman complex, bogat, în care scenele din Hollywoodul anilor ’40, din inima industriei cinematografice, reflectă starea întregii lumi:
„În ultimii ani apăruseră la Mercury tot mai mulți refugiați europeni. Puteai să desenezi harta avansării fascismului în Europa bazându-te pe lista efectivului de angajați de la Mercury.“
Iubitul Mariei, Eddie Lu, și arhitecta Anna Weber, din Berlin, sunt alte două personaje ale căror drame personale se țes cu migală și impecabil pe canavaua unei cărți cât se poate de originale. Cu un Nino Picone care cară peste ocean albumul în care mama lui păstra jumătăți de fotografii făcute celor care emigrau și în care lipea cealaltă jumătate trimisă înapoi atelierului de fotografie ca semn că au ajuns cu bine la destinație, cu o Annunziata care cară, peste același ocean, un geamantan plin cu pământ din lotul cumpărat la cimitirul din Italia, cu o fiică pentru care trecutul e mai prezent decât viitorul, universul din Mercury Pictures prezintă vorbește, în cele din urmă, despre temeri universale și fără vârstă.
Odată cu lentila hollywoodiană pe care Anthony Marra o pune deasupra celui de-Al Doilea Război Mondial și peste teritoriul prins între granițele netrasate din colonia de confino, se naște un roman care ilustrează magistral lupta pentru adaptare într-o societate ostilă, importanța legăturilor familiale într-un context plin de provocări, precum și forța pe care arta o poate exercita asupra unei comunități pentru a o transforma în profunzime.
Anthony Marra, „Mercury Pictures prezintă”, Editura Humanitas Fiction, anul publicării: 2024, nr. pagini: 488, traducere şi note: Mihaela Dumitrescu
Fotografie reprezentativă: Venti Views / Unsplash
scrie un comentariu