„Îmbunătăţire” de Joan Silber e fix genul acela de carte la sfârşitul căreia îţi spui „Ha? Ce a fost asta?”, pentru că într-un fel ţi-a cam plăcut, dar numai pe bucăţi, şi-n alt fel te gândeşti că ai avut de-a face cu altceva, cu un alt mod de a spune o poveste.
De fapt, pe la jumătatea cărţii, ai aşa, un soi de revelaţie, cum că nu mai ştii în ce poveste eşti. Te uiţi din nou la copertă sau la pagina de gardă, ca să vezi dacă acolo scrie chiar roman sau nu cumva e proză scurtă. Da, în miezul cărţii te trezeşti confuz, ca şi cum în tipografie cineva ar fi aşezat greşit plăcile şi ţi-a pus în „Îmbunătăţire” un fragment din altă carte.
Începutul este foarte reuşit, cu un plojon în timp care surprinde amintirile unei mătuşi, căsătorită cândva cu un vânzător de covoare din Cappadocia. Trecerea aceasta, de la New Yorkul celei care povesteşte, la orientul cosmopolit, dă culoare şi diversitate unei poveşti în care, vei constata cu surprindere ceva mai încolo, că se înghesuie atât naratoarea iniţială (cea cu mătuşa), cât şi nişte traficanţi de ţigări, vreo trei nemţi care caută să scoată antichităţi din Turcia şi să le vândă pe piaţa occidentală, dar şi o cosmeticiană de culoare – personaj foarte reuşit, poate cel mai bun din carte, din punctul meu de vedere, unul care ar fi meritat un roman separat.
În tot mixul acesta de poveşti, Joan Silber amestecă precum o gospodină care ştie cu ochii închişi ce are de făcut în propria bucătărie. Silber trăieşte în New York, a câştigat PEN/Hemingway Award şi a fost finalistă la alte premii prestigioase, deci e la ea acasă când vine vorba de ficţiune. Prin urmare, deşi ştie că s-ar putea să rişte prea mult, Silber nu are ezitări în a-şi face din acest roman un soi de mâncare experimentală. Condimentele sunt ale unui mare romancier, iar felul în care le foloseşte este rar.
Nu ai cum să te gândeşti la asta de la început, când pare că intri într-un foarte bun roman american contemporan, şi nici pe la mijloc, când, aşa cum am scris deja, pare că tipograful a râs de tine. Dar la final îţi dai seama că Silber a făcut din Butterfly Effect miza acestei cărţi. Da, poveştile de aici par proze scurte pentru că sunt scrise în cadre diferite, cu personaje diferite (este totuşi vorba de o carte care te plimbă între New York, Turcia şi Berlin), însă nu este greu să sesizezi legătura, chiar şi subtilă, pe care Joan Silber a ţesut-o între ele, pentru a demonstra cum o decizie dintr-o parte influenţează major o viaţă din altă parte a romanului.
Şi pentru ca experimentul să fie total, în tehnica ei narativă Silber a mai făcut şi un salt de voci, de la persoana I la a III-a, dar şi un salt în timp, pentru a vorbi despre tinereţe în legătură cu nepoata şi cu mătuşa, Reyna – prima povestitoare, respectiv Kiki – mătuşa care s-a căsătorit cu negustorul de covoare din Turcia.
„Oamenii se cred grozav de deştepţi şi pe urmă se dovedeşte că nu sunt (…). Fix asta e intriga tuturor comediilor. Nu găseşti?”
Care este aici intriga? Nu ştiu, poate încercarea oamenilor de a fi mereu mai buni ori de a avea mai mult. Poate este vorba despre nevoia permanentă de dragoste şi conştientizarea faptului că dragostea asta nu e mai mult decât un abur, ceva foarte fragil, care poate să dispară neaşteptat. Ori poate că este vorba despre răbdare, despre a construi o dragoste în timp.
Dacă ar fi să îmbrac totul într-o imagine potrivită cărţii, aş zice că „Îmbunătăţire” este despre arta de a ţese un covor al cărui model îl ai mereu în minte, dar pe care altcineva nu-l vede întreg decât la final. Iar pentru Joan Silber provocarea din cartea aceasta pare să fi fost logica întregului: are covorul ei o simetrie, un model, o schemă de design? Altfel, ca să revin la cealaltă metaforă, este mâncarea ei experimentală comestibilă? Dacă începi să o citeşti cu acest Butterfly Effect în minte, vei răspunde da la ambele întrebări. Dacă însă vrei doar o poveste cu cap şi coadă, vei sesiza salturile şi vei risca să nu înţelegi jocul scriitoarei. Eu, unul, aş încerca şi o altă carte de aceeaşi scriitoare, dar una în care nu a căutat atât de mult experimentul.
Joan Silber, „Îmbunătăţire”, Editura Polirom, anul publicării: 2020, nr. pagini: 264, traducere din limba engleză de Mihaela Ghiţă
Cumpăraţi cartea de la:
Fotografie reprezentativă de Marvin Meyer pe Unsplash
scrie un comentariu