„Spioana din bibliotecă”, de Alan Hlad, a apărut recent la Editura Humanitas Fiction, în colecţia „Raftul Denisei”, cu traducere și note de Anca-Maria Pănoiu.
Inspirată de ajutorul real oferit de bibliotecari în cel de-Al Doilea Război Mondial, noua carte semnată de Alan Hlad, autorul bestsellerului internațional Lungul zbor spre casă, își poartă cititorii în inima Lisabonei, un oraș plin de pericole, dar și de un romantism fermecător.
În 1942, tânăra Maria Alves nu mai vrea să lucreze ca simplu angajat la Biblioteca Publică din New York. Influențată de exemplul mamei sale, Maria ajunge specialistă în microfilme și e trimisă la Lisabona într-o misiune secretă: să fotografieze cărți și periodice germane din care să poată fi extrase informații despre trupele, armamentul și planurile militare ale naziștilor. Maria îl cunoaște pe Tiago Soares, proprietarul unei librării din Lisabona, unde este adăpostită o altă operațiune tainică: falsificarea de pașapoarte și vize pentru a-i ajuta pe evrei să scape de naziști. Înconjurați de cărți vechi, mâncăruri portugheze tradiționale și savoarea unui oraș cuceritor, Maria și Tiago își văd viitorul comun amenințat de eforturile din ce în ce mai mari ale autorităților de a le dejuca planurile. Ca agent dublu, Maria câștigă încrederea unui bancher apropiat al lui Hitler, într-un joc periculos cu mize uriașe. Un roman despre curajul discret al celor care acționează din umbră, atunci când lumea pare să se destrame.
Fragment
În ziua în care au fost recrutați bibliotecarii, Maria Alves microfilma ziare de arhivă la Departamentul de Microfotografie al Bibliotecii Publice din New York. Privi cu atenție prin vizorul unui aparat Leica de 35 mm, achiziționat de bibliotecă grație unei subvenții de cercetare, și reglă claritatea. Desluși imaginea unui articol din mai 1933, cu fotografia arderii de cărți pe care naziștii o puseseră la cale în Piața Operei din Berlin. În jurul unui rug uriaș, alimentat cu peste douăzeci de mii de cărți, se adunaseră zeci și zeci de studenți cu brațele ridicate într‑un salut Sieg Heil. O cuprinse un val de scârbă. Își propti mâinile și apăsă pe declanșator, producând un zgomot metalic slab.
— Documentele pe care le arhivăm noi sunt o garanție că oamenii n‑o să uite niciodată relele pe care le‑a făcut nazismul lumii, îi spuse Maria lui Roy, un specialist în microfilm cu ochelari, în vârstă de treizeci de ani, care lucra la biroul alăturat.
— Sper, spuse Roy, ținând strâns în gură o pipă neaprinsă.
Aruncă o privire la articolul Mariei și se încruntă. Ce bine ar fi fost să fi putut salva toate cărțile alea! Mi se face rău când mă gândesc câtă filozofie liberală și pacifistă a pierit în foc.
— Și mie, spuse Maria. Dar mult mai tare mă îngrijorează ce‑ar putea să li se întâmple evreilor din Europa.
Ochii lui Roy fură năpădiți de tristețe. Încuviință din cap, apoi încărcă o rolă nouă de microfilm în aparat. În Departamentul de Microfotografie – o încăpere mică, fără ferestre, aflată la subsolul bibliotecii din Midtown Manhattan – se aflau două birouri de lemn, șiruri de fișete cu film, un aparat de mărit Valoy pentru realizarea de diapozitive și un cititor de microfilme Recordak care semăna cu un negatoscop. Aerul era stătut din pricina ventilației inadecvate și avea un vag iz de nucă de la tutunul de pipă al lui Roy, cu toate că bărbatul nu fuma niciodată înăuntru. Deși camera ducea lipsă de aerisire, ambientul era răcoros și uscat, potrivit pentru stocarea filmului. Iar spațiul izolat le îngăduia celor doi specialiști să lucreze aproape nesupravegheați – adică așa cum le plăcea lor.
Maria – o tânără de douăzeci și șapte de ani, cu păr ondulat, șaten‑auriu și ochi căprui – începuse să lucreze la bibliotecă în urmă cu trei ani, ca arhivistă. Își luase licența și masteratul în studii medievale de la Universitatea din California, Berkeley. Pentru că avea experiență de la o școală de vară pe care o urmase la Universitatea din Chicago, unul dintre primele cursuri din țară în domeniul microfotografiei, i s‑a încredințat dezvoltarea capacităților de microfilmare ale bibliotecii. Și a primit drept sarcină să‑l instruiască pe Roy, bibliotecar și fotograf amator, ca s‑o ajute la formarea departamentului.
Începuturile Mariei la Departamentul de Microfotografie au fost frustrante. Bugetul alocat de bibliotecă pentru microfilme era minuscul, iar ea își petrecea o bună parte din timp încercând să‑l convingă pe domnul Hopper – directorul bibliotecii, reticent la abandonarea metodelor arhivistice tradiționale – să achiziționeze echipament scump.
— Dacă o să ne microfilmăm materialele tipărite, o să facem economii cu spațiul de stocare, i‑a spus ea domnului Hopper. O aripă întreagă de documente ar încăpea într‑o debara de îngrijitor. Dar Hopper se ținea tare, argumentând că microfotografia e într‑o fază timpurie de dezvoltare. Prin urmare, departamentului Mariei i se furnizau camere ieftine, demodate și microfilm abia cât să poată arhiva câteva ziare locale.
Dar Maria era de neoprit. Poposea în fiecare săptămână în biroul lui Hopper, ca să‑și exprime îngrijorarea în legătură cu lipsa de dotări tehnologice din bibliotecă în comparație cu alte instituții de primă importanță, cum ar fi biblioteca de la Harvard, care dezvolta un program de microfilmare a ziarelor străine.
ALAN HLAD (1966–2026) s-a născut în West Virginia. A studiat economia la Bowling Green State University, dar în timpul colegiului a frecventat și cursuri de literatură și scriere creativă, urmând astfel o mai veche pasiune din copilărie și adolescență. A avut o carieră de succes în domeniul asigurărilor, avansând în diferite corporații, fără să abandoneze visul de a deveni scriitor. După ce a hotărât să demisioneze și să-și înființeze propria firmă, a putut să acorde din ce în ce mai mult timp scrisului. În încercarea de a se perfecționa, s-a alăturat unor cercuri literare, cum ar fi Akron Writers’ Group, iar mai târziu, Historical Novel Society și Literary Cleveland. În 2019 și-a făcut debutul cu romanul Lungul zbor spre casă (The Long Flight Home; Humanitas Fiction, 2020), devenit rapid bestseller USA Today și tradus ulterior în peste zece limbi, iar editura americană care l-a publicat i-a propus un contract pentru încă două cărți. În 2021 i-a apărut Mesagerul secret al lui Churchill (Churchill’s Secret Messenger; Humanitas Fiction, 2022), în 2022, A Light Beyond the Trenches, iar în 2023 e publicat cel de-al patrulea roman al său, Spioana din bibliotecă (The Book Spy; Humanitas Fiction, 2026). În 2024 vede lumina tiparului romanul Fleeing France, urmat de A Secret in Tuscany în 2025. Romanul Spioana din bibliotecă a fost selectat în cadrul Concursului de Lectură între municipalități din Cávado, Portugalia, ediția 2024–2025, fiind inclus pe lista recomandată pentru etapa de liceu.
Cumpără cartea:
Susţine citeste-ma.ro:
scrie un comentariu