Cartea lui Albert Moukheiber, „Neuromania. Adevăr și fals despre creier”, a apărut recent la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți” (traducere: Alina Popescu).
La 43 de ani, psiholog clinician, profesor și doctor în neuroștiințe, Albert Moukheiber îşi aminteşte: „Când eram mai tânăr, adolescent, eram o persoană foarte stresată, foarte timidă, nu vorbeam aproape cu nimeni, îmi era realmente frică de tot: de întuneric, de a mânca maioneză, de a avea șosetele ude. Absolut tot ce poți să-ți imaginezi ori mă îngrijora, ori mă deranja. Dar, la un moment dat, cred că am început să mă adaptez, m-am săturat, pur și simplu nu mai aveam energie pentru anxietate, pentru că e extrem de obositor să fii stresat”.
Cartea sa propune o analiză critică a felului în care explicăm, dintr-o perspectivă biologică, comportamentele, emoțiile și tulburările psihice în relație cu creierul. El atrage atenția asupra simplificărilor și interpretărilor unidimensionale din discursul public asociat neuroștiințelor, care pot distorsiona nu doar imaginea de sine, ci și modul în care înțelegem lumea și relațiile interpersonale.
Autorul mai consideră şi că psihologia a fost privită mult timp ca un domeniu mai degrabă „literar”, în timp ce anatomia era considerată științifică, ceea ce a dus la o ruptură artificială între minte și corp, o separație eronată. De fapt, una dintre cele mai persistente erori din discursul contemporan despre sănătatea mintală, afirmă Moukheiber, este tendința, din perspectiva medicală, de a privi tulburările psihice ca disfuncții ale creierului, mai precis ca dezechilibre ale neurotransmițătorilor. Această abordare unilaterală creează impresia că explicația și, implicit, soluția ar putea fi găsite într-un fel de „chimie a creierului” care, odată reglată, ar rezolva suferința psihică.
Tulburările psihice nu pot fi înțelese doar prin creier, la fel cum nu pot fi tratate ignorând contextul de viață al individului, relațiile, cultura sau presiunile sociale în care acesta este plasat. „Să luăm, de exemplu, anxietatea: evident, aceasta afectează creierul, putem chiar identifica semnături neuronale uneori. Însă acest lucru nu o face o boală cerebrală. De altfel, este imposibil să interpretăm și să înțelegem anxietatea unei persoane doar în termeni neuronali și chimici, observând doar creierul său, cel puțin deocamdată”, afirmă cercetătorul în neuroștiințe, menționând, de asemenea, că atât burnoutul, care a atins un nivel alarmant încă din primăvara anului 2021, cât și unele tulburări depresive sau tulburările anxioase își au originea mai mult în aspecte culturale sau sociale decât în corelații neuronale sau într-o disfuncționalitate biologică.
În Neuromania. Adevăr și fals despre creier, Albert Moukheiber demontează și alte idei larg răspândite, de la mitul emisferelor împărțite, la industria suplimentelor alimentare care ne redau buna-dispoziție sau convingerea că emoțiile sau deciziile pot fi explicate simplu printr-o singură zonă cerebrală, oferind cititorilor exemple elocvente într-un limbaj accesibil, dar riguros, și arătând de fiecare dată limitele și nuanțele reale ale cercetărilor științifice.
Cumpără cartea:
Susţine citeste-ma.ro:
Fotografie reprezentativă: Hal Gatewood / Unsplash
scrie un comentariu