Acțiunea din romanele Fionei Davis se desfășoară pornind de la clădiri emblematice din New York, această trăsătură fiind însă numai unul dintre ingredientele care fac din romanele sale istorice lecturi atât de captivante. Pentru cel mai nou roman al său, Spectacol de gală (Humanitas Fiction, 2025), tradus din engleză de Sînziana Dragoș, Fiona Davis s-a documentat temeinic cu privire la anii 1950 și, mai ales, la ancheta din jurul atacatorului nebun, George Metesky, acuzat că a plasat treizeci și două de bombe în New York în decursul a șaisprezece ani.
Autoarea unor bestsellere precum Leii de pe Fifth Avenue și Palatul Magnolia oferă, de data aceasta, o perspectivă complexă asupra condiției femeii în societatea americană din perioada anilor 1950, alături de nenumăratele obstacole pe care le aveau de înfruntat femeile atunci când alegeau să își urmeze pasiunile și să nu urmeze întocmai tiparul pe care ceilalți se așteptau să-l îndeplinească.
Marion Brooks este o tânără de nouăsprezece ani, profesoară de balet în New York. Locuiește cu tatăl și sora ei, iar pierderea mamei lor când ele erau mici e un eveniment despre care nu se mai vorbește în familie. Deși viitorul ambelor surori ar putea părea deja hotărât – o slujbă sigură pentru Judy, sora mai mare, la Met Power, compania la care lucrează tatăl lor, Simon, și o căsătorie cu Nathaniel, aprobată de același tată, pasiunea pentru dans a lui Marion răstoarnă planurile care păreau stabilite pentru totdeauna. În clipa în care Marion are șansa de a merge la o probă pentru renumita trupă de dansatoare Rockettes de la Radio City Hall, nimic din ceea ce părea important până în acea clipă nu o va mai putea opri pe tânăra protagonistă. Fiona Davis construiește cu nespus de multă abilitate un personaj care va înfrunta orice pentru a-și vedea visul împlinit. Pe măsură ce i se opune tatălui, descoperă din ce în ce mai multe despre mama ei, care își lăsase ani de-a rândul îngropată în trecut dorința de a deveni actriță. Exemplul unei familii în care liantul real era cea care nu mai este se răsfrânge în nenumărate scene, accentuând și mai mult eforturile lui Lucille, invizibile în ochii celui care îi fusese soț.
Proaspăt ieșite din adolescență, cele două surori se lovesc de o figură paternă incapabilă să suplinească acel rol, să comunice sau să lase emoțiile să treacă dincolo de o mască a necomunicării:
„Era ca și cum nu se puteau înfrâna, luptându-se pentru resurse neîndestulătoare, cum vedeau în emisiunile despre natură difuzate duminica. Se încăierau pentru a-i atrage atenția lui Simon, pentru a-i câștiga aprobarea. Pe măsură ce înaintau în vârstă, Marion nu-și amintea să fi putut număra pe degetele de la o mână momentele când stătuseră de vorbă ca lumea.“
Multe dintre temele pe care Fiona Davis alege să le exploreze în Spectacol de gală nu țin numai de realitatea din urmă cu mai bine de șaptezeci de ani. Inegalitatea în drepturi, mentalitățile învechite, prejudecățile la adresa femeilor sunt doar câteva dintre acele aspecte care persistă și azi, ciuntind pe alocuri independența câștigată cu greu de femeile din generațiile trecute și, din păcate, nu în toate țările.
Temându-se că-și va vedea ambițiile zdrobite, Marion trăiește, pe de o parte, bucuria de a deveni una dintre dansatoarele Rockettes și, pe de altă parte, groaza de a-și vedea sora ucisă în urma exploziei unei bombe plasate de atacatorul necunoscut încă, tocmai la unul dintre spectacolele Rockettes.
În ciuda tragediei și a tatălui ei care-i cere să nu mai facă parte din trupă, Marion va culege un curaj fără limite și va face tot ce îi stă în puteri pentru a descoperi cine i-a ucis sora și cine amenință, în continuare, să facă și mai mult rău plasând bombe în locuri populare din New York. Într-un roman original avem, în același timp, un oraș uluitor, ținut sub asediu de amenințările unui dement și, la polul opus, naivitatea plină de farmec a unei tinere care nu vrea să se supună unor prejudecăți și cutume care-i limitează posibilitatea de a alege. Își urmează astfel dorințele, condusă din umbră de amintirea unei mame care a lăsat în urmă doar un sfat șoptit, nescris, o dorință nevăzută – aceea a unor aspirații care nu trebuie să rămână nerostite:
„Sau ar fi putut desigur să facă alegerea cea mai ușoară: să se întoarcă acasă și să accepte să se mărite cu Nathaniel. Nu-și putea scoate însă din minte cutiile lui Lucille din pod: Lucille, care își dorise atât de mult să joace teatru, dar fusese nevoită să renunțe. Marion se lupta să meargă înainte ca un tribut pentru Lucille, și de cele mai multe ori gândul acesta îi ușura suferința.“
Într-un alt plan, în 1992, o descoperim pe Marion la o vârstă mai înaintată, cu o carieră premiată în domeniul coregrafiei, cu misterul atacatorului dezlegat, cu un trecut pe care nu îl regretă, indiferent de sacrificiile făcute.
Cele din urmă piese-lipsă despre viața mamei sale se ivesc pentru a vindeca o rană, iar Marion dă dovadă, din nou, de un instinct care îi va salva viața nu doar prin curaj, ci și prin forța de a-și urma pasiunea pentru dans.
Fiona Davis și-a construit o voce originală și puternică în segmentul ficțiunii istorice, adăugând un suspans aparte în acest roman și aducând la lumină personaje care știu să-și cucerească cititorii, de fiecare dată, prin lecții esențiale despre viață, maturizare, iubire și curaj, înconjurând totul cu splendide scene, desprinse parcă din ilustrațiile care, decenii mai târziu, încă ne încântă privirea, lăsându-ne să ne imaginăm tot ceea ce a fost mai frumos cândva, fără să uităm însă ceea ce mai rămâne de schimbat.
Fiona Davis, „Spectacol de gală“, Editura Humanitas Fiction, anul publicării: 2025, nr. pagini: 368, traducere: Sînziana Dragoș
Cumpără cartea:
Susţine citeste-ma.ro:
Fotografie reprezentativă: Karl Moore / Unsplash
scrie un comentariu