Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a reușit să obțină controlul deplin asupra adaptării pentru televiziune a romanului său „Muzeul inocenței” (Editura Polirom), transformat recent într-un serial difuzat de Netflix.
Povestea demersului său a fost relatată pe larg într-un articol apărut în The New York Times, sub semnătura jurnalistului Ben Hubbard.
De la nemulțumire la proces
Potrivit relatării din The New York Times, în urmă cu șase ani, Pamuk a fost şocat de rezumatul unei adaptări TV a romanului său „Muzeul inocenței”.
Compania de producție modificase substanțial firul narativ al romanului, o poveste amplă, de peste 500 de pagini, despre iubire obsesivă în Istanbulul anilor ’70 și ’80. Fuseseră introduse răsturnări de situație și ajustări de intrigă pe care autorul le-a considerat inacceptabile.
„Am avut coșmaruri în perioada aceea”, a declarat Pamuk, evocând momentul în care și-a dat seama că adaptarea risca să-i deturneze viziunea artistică.
Scriitorul a decis să dea în judecată producătorii pentru a-și recupera drepturile asupra poveștii. Procesul s-a încheiat în 2022 cu o victorie pentru autor.
Control total asupra scenariului
După câștigarea procesului, Pamuk a reluat negocierile, cu un alt producător, impunând condiții clare privind controlul artistic. Serialul rezultat a fost lansat ca producție în nouă episoade pe Netflix.
Implicarea sa a fost una neobișnuit de intensă pentru o astfel de situaţie, un roman ecranizat. A citit și a aprobat fiecare pagină a scenariului, a făcut sugestii și a intervenit în dezvoltarea fiecărui episod. Pamuk a explicat că nu a dorit să semneze contractul înainte de a se asigura că scenariul este finalizat și că nu există ambiguități privind drepturile și controlul creativ.
Un roman despre obsesie și memorie
Publicat în 2008, „Muzeul inocenței” spune povestea lui Kemal, un bărbat înstărit din Istanbul care dezvoltă o obsesie pentru Füsun, o rudă îndepărtată. După încheierea relației lor, el începe să colecționeze obiecte care i-au aparținut acesteia – țigări fumate, accesorii, obiecte banale – transformând memoria într-o arhivă materială a iubirii pierdute.
În 2012, Pamuk a transpus ficțiunea în realitate, deschizând la Istanbul Museum of Innocence, un spațiu muzeal inspirat direct din roman, care expune obiecte similare celor descrise în carte.

Pentru autor, legătura dintre memorie, obiecte și identitate este esențială, iar adaptarea pentru televiziune trebuia să păstreze această dimensiune intimă.
„Desigur, orice romancier își dorește ca opera sa să fie transformată într-un film”, a spus Pamuk. „Dar, de cele mai multe ori, motivația este comercială.”
Un capitol nou pentru laureatul Nobel
În vârstă de 73 de ani, Orhan Pamuk este cel mai cunoscut romancier turc contemporan, iar opera sa – care include titluri precum „Mă numesc Roşu” și „Zăpada” (ambele apărute la noi la Editura Polirom, care i-a dedicat lui Pamuk o serie de autor) – a fost tradusă în zeci de limbi. El a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2006.
Serialul Netflix extinde considerabil audiența internațională a romanului său, aducând povestea pe ecranele din întreaga lume.
Așa cum subliniază The New York Times, în materialul semnat de Ben Hubbard, pentru Pamuk această adaptare nu reprezintă doar o reușită mediatică, ci și o reafirmare a controlului artistic asupra propriei creații.




scrie un comentariu